Cum a afectat criza profilul managerului ideal

Diversificarea în exces: arma antreprenorilor disperați
iunie 1, 2016
Diversificarea în exces: arma antreprenorilor disperați
iunie 1, 2016

Sunt puţini managerii de top din România care încearcă şi încă şi mai puţini cei care reuşesc să fie lideri în pas cu timpul. Criza, din nefericire, a modificat radical aşteptările multor companii în privinţa profilului managerului ideal: nu mai vor un lider, ci un executant riguros şi pragmatic. Din 2009 sunt preferaţi executanţii autocraţi care ştiu să „taie costurile”, să „eficientizeze”, să cosmetizeze tabele excel, concentrându-se preponderent pe cifre.

Astfel se neglijează factorul uman şi mai ales viziunea strategică pe termen lung. Revenirea este posibilă, dar este dureroasă şi de durată. În ultima vreme aproape că nu se mai construieşte pentru viitor, doar se valorifică oportunităţi! Dar oportunităţile înghit resurse, iar, între timp, afacerile se închid sau rămân anchilozate.

Cei care au rezistat crizei sunt conştienţi că, după 15-20 de ani de funcţionare, e timpul să se reinventeze. Aceştia sunt partenerii mei actuali. Antreprenori locali de succes, cu un amestec fascinant de stiluri de leadership, mix care însă nu are forţă suficientă pentru a produce transformarea şi relansarea pe termen lung. Paradoxal, ei sunt lideri autentici, au avut o viziune clară iniţial, îi iubesc pe oameni şi au pasiune pentru ceea ce fac. Însă, practicând stilul „one man show”, au ajuns la epuizare, şi-au risipit resursele în soluţii de moment, care nu duc nicăieri, iar angajaţii li s-au plafonat într-o zonă distructivă a confortului.

Prin business mentoring eu vin în primul rând în ajutorul acestor oameni care au construit afaceri solide, dar acum se găsesc în situaţii de blocaj cauzate de lipsa gândirii strategice. Aceşti lideri de mâine au deschiderea şi curajul să-şi modeleze stilul de leadership, acceptând sprijinul unor oameni cu experienţă.

Schimbarea mixului de stiluri se produce prin sporirea laturii transformaţionale a leadershipului. Toate proiectele mele de business mentoring se bazează pe trei dimensiuni transformaţionale:

1. Evaluarea organizaţională şi conştientizarea nevoii de transformare, atât la nivel de individ, cât şi de echipă şi organizaţie, ca precondiţie pentru transformare.

2. Transferarea elementului transformațional în stilul de leadership al antreprenorului.

3. Redefinirea businessului: crearea şi implementarea strategiei integrate pentru creştere susţinută.

Cum întărim latura transformaţională a leadershipului? Înainte de toate redefinind viziunea şi misiunea companiei împreună cu fondatorul sau liderul ei. Apoi sporind încrederea în potenţialul afacerii, în resurse, dar şi în propriul talent. Este etapa cea mai dificilă, deoarece presupune un proces de modificare a stilului practicat în trecut. Conştientizăm realitatea care arată clar potenţialul şi integrăm toate detaliile în tabloul iniţial. Elementele-cheie în dezvoltarea stilului de leadership transformațional sunt comunicarea corectă şi precisă către echipele de manageri şi organizaţie a ceea ce va urma să se întâmple, iar apoi, coeziunea în jurul deciziilor strategice.

Procesul îşi dovedeşte forţa transformaţională asupra întregii organizaţii abia când antreprenorul/liderul restabileşte încrederea oamenilor în companie şi în viitorul ei. Doar atunci fiecare angajat este motivat să acţioneze 100% implicat în realizarea noului plan. Esenţa leadershipului transformațional este încrederea: încrederea liderului în viziunea, propriile forţe şi în oamenii săi, precum şi încrederea oamenilor în lider. Astfel leadershipul transformațional le permite oamenilor să iasă din rutina zonei de confort, să-şi revigoreze creativitatea şi să devină conştienţi de faptul că transformarea nu este un proces de învăţare, ci de reamintire, de reactivare a ceea ce există deja.

Modelarea stilului de leadership prin business mentoring este ca învăţarea unui dans în echipă: presupune adoptarea unui ritm (dat de lider), a unor paşi noi care se fac simultan (daţi de strategia de business) şi motivaţia individuală de a dansa.

(articol publicat în Cariere, în data de 7 aprilie 2015)